021 310 54 57
consulting@hart.ro

Ce impact are siguranta in ROI

27 Aug 2012

In ultima perioada, in mediul de afaceri s-a incetatenit conceptul de comportament contraproductiv. Acest set de comportamente au fost atent analizate de catre cercetatori si, astfel, putem vorbi despre predispozitii spre absenteism, furt, ostilitate fata de client, agresivitate verbala sau fizica, consumul de alcool sau de substante interzise la locul de munca, concedii medicale neintemeiate etc. Despre nocivitatea acestor comportamente in organizatii este suficient de spus doar ca, transpuse in bani, acestea se ridica la miliarde de dolari anual. De aici vine si interesul general spre aceste comportamente contraproductive.

Probabil cel mai interesant lucru in privinta acestui tip de comportamente este dat de faptul ca odata ce un angajat manifesta o astfel de conduita, probabilitatea ca aceasta sa fie repetata si in alte contexte organizationale creste. Din perspectiva repetabilitatii, putem sa facem predictii pe baza de instrumente psihometrice atent construite si validate pentru a identifica comportamentale contraproductive.

Cum deja castiga popularitate paradigma conform careia trasaturile de personalitate au impact in comportamente atat pozitive, cat si negative, nu reprezinta nicio surpriza faptul ca trasaturile consacrate din modelul Big Five au legatura cu comportamentele contraproductive. Altfel spus, exista o probabilitate mai mare ca o persoana cu un nivel de stabilitate emotionala scazut sa comita acte de violenta impotriva organizatiei, distrugerea proprietatii si a echipamentului, abuzuri verbale sau fizice. De asemenea, un rol aparte il are nivelul de constiinciozitate, care are impact asupra nivelului de respectare a regulilor si a procedurilor.

Implicarea in accidente nu intra in paleta comportamente contraproductive, insa evitarea regulilor privind siguranta sau conduitele care pot determina accidente constituie un comportament contraproductiv. Accidentele umane in organizatii au costuri financiare uriase, precum si costuri umane. Aici poate fi amintit accidentul de la Cernobil (1986) unde, din cauza ignorarii procedurilor de lucru, au murit aproximativ 125.000 de persoane, iar costurile financiare au fost de peste 200 de miliarde de dolari sau de accidentul petrolierului Exxon Valdez (1989) care, pe langa costurile financiare ale curatarii golfului, a costat reputatia companiei pana in prezent.

In anul 2008, U. S. Department of Labor, Occupational Safety & Health a estimat costurile provocate de accidente la 1 miliard de dolari in fiecare an in costuri directe sau indirecte. Cercetarile in privinta accidentelor au fost traditional orientate spre doua domenii: (1) evaluarea caracteristicilor mediului care determina accidentele, precum si modalitati de a le evita; si (2) caracteristicile angajatilor care sunt predispusi sa fie implicati in accidente, unde rezultatele sustin ca acestia sunt de obicei mai tineri, mai usor de a fi distrasi si mai putin integrati social.

Cercetarile recente vorbesc despre un climat de siguranta. Astfel, organizatiile care au climate unde siguranta la locul de munca este un element puternic au un numar mai mic de accidente. Pe baza acestui fapt putem afirma ca profilaxia este o solutie pentru scaderea numarului de accidente.

O alta abordare ar putea fi realizata prin selectia personalului care are o predispozitie scazuta spre accidente. Practic cercetarile stiintifice in domeniu au aratat ca trasaturile de personalitate pot prezice predispozitia spre accidente. Astfel au fost identificate de catre Robert Hogan, Phd si echipa de cercetatori din cadrul companiei Hogan Assessment dimensiunile-cheie puternic corelate cu siguranta angajatilor la locul de munca acoperind arii precum: urmarirea regulilor, gestionarea stresului, gestionarea furiei, capacitatea de concentrare, asumarea riscului, precum si dispozitia pentru instruire.

Toate aceste comportamente contribuie la prevenirea accidentelor. Practic evitarea accidentelor reprezinta un castig facut de companie atat in bani, cat si in reputatie.

Cristian Mihai, Product Manager HART Consulting

material publicat in Revista Cariere

Testimoniale
(Roxana Tronaru, BRD - Groupe Societe Generale)
Am lucrat cu echipa de la Hart Consulting pentru dezvoltarea unor exercitii de tip joc de rol - parte integranta din Centrele de Evaluare din cadrul BRD GSG. Consultantii au fost inca de la inceput foarte receptivi la nevoile noastre, am construit impreuna structura proiectului si am comunicat eficient pe tot parcursul acestuia. In cadrul sesiunilor de follow-up, specialistii de la Hart au
(Magdalena Vrajitoru, RBS Romania)
Am elaborat si desfasurat cu HART Consulting mai multe centre de evaluare si dezvoltare intre anii 2007 si 2008. Obiectivele acestor proiecte au fost: Evaluarea competentelor manageriale pentru angajatii din banci si retail. Selectia pentru avansarea in cariera. HART Consulting utilizeaza diferite exercitii personalizate, adaptate fiecarui profil de competente. HART a efectuat trainingul
(Mircea Vlastean, Henkel Romania)
Cursul iti deschide perspectiva cunoasterii proprii in sensul in care te provoaca sa faci lucruri noi sau intr-un mod diferit, te invata sa stii sa asculti pentru a-l intelege pe celalalt. Te ajuta sa structurezi etapele de coaching si sa-l provoci pe celalalt sa plece cu un rezultat, dar si cu pasii pe care trebuie sa ii urmeze pentru a-si atinge obiectivul in timpul dorit. Mircea Vlastean,
Tu socializezi cu Hart?
Facebook Hart Consulting Twitter Hart Consulting LinkedIn Hart Consulting YouTube Hart Consulting